Un cerc vicios (relațiile)

E un cerc vicios în a te decide cu ajutorul minții să nu mai irosești niciodată o secundă simțindu-te rău și consumându-te și a rezista tentațiilor inimii, care de obicei face prostii ce te costă scump. În a face echilibrul ăla de care vorbesc întelepții, între minte și inimă. Dar pe cât de logic e acest lucru, pe atât de greu e de realizat. Echilibru între minte și inimă. Pfff, simplu. Pe naiba. Ce te faci când sunt contradictorii? Ce te faci când mintea îți spune să reziști unei tentații, pentru că așa e cel mai bine pentru tine, să te abții, însă inima intervine și îți inundă mintea cu un val copleșitor de emoții. Fie dor, fie tristețe, fie iubire, fie toate la un loc. Și atunci ce? Faci ce spune ea, mai mult obligat, pentru „a te simți mai bine”. Însă ironia e, că în cele mai multe cazuri, te simți bine pe moment, dar apoi ajungi la concluzia că mai bine era să îți asculți mintea. Să vă dau un exemplu.

Ieri m-am văzut cu o prietenă dragă după foarte mult timp. Și din vorbă în vorbă, am început să vorbim despre relații și mi-am dat seama că e foarte nefericită. Trăiește un cerc vicios, în care a ajuns marioneta iubitului ei, numai de teamă să nu îl piardă. Totul a fost bine la început, normal. Ca în orice relație. Însă apoi, treptat, el a început să își schimbe atitudinea. Cu cât ea era mai îndrăgostită și îi arăta chestia asta, cu atât el devenea mai rece și mai lipsit de răbdare. Cu cât ea îl implora mai mult, cu atât el o ignora mai tare. Ieri când am văzut-o, cănd am văzut privirea disperată de pe chipul ei când mi-a povestit și ochii rugători care spuneau că „o să facă tot ce vrea el, numai să fie bine”, am fost șocata și m-am speriat. M-am speriat pentru că mi s-a rupt inima de starea în care era și m-am speriat, ca Doamne ferește, să nu ajung și eu vreodată în situația aceea. Sper din suflet că nu.

O înteleg într-un fel. Știu cum e să te atașezi și să te doară. Știu cum e să vrei să stai cu o persoană non-stop și să nu mai vrei să o lași să plece, să nu îi mai dai drumul, dar mai știu și că persoana respectivă NU trebuie să știe cât de mare e atașamentul tău. Pentru că nu e de bine. Persoana respectiva NU trebuie să știe că uneori îți e atât de dor de el chiar și după un minut după ce a plecat, încat sufletul îți sângerează. NU trebuie să îl implori vreodată, pentru că își va pierde tot respectul față de tine ca femeie și în niciun caz nu trebuie să îi arăți în totalitate cât îți pasă.

Și ști de ce? Pentru că o să se sperie și dacă nu, o să se sature. O să se plictisească. O să considere că ești acolo pentru el oricând și orice ar face și își va pierde interesul instant. Dacă nu mă crezi, încearcă și o să îmi dai dreptate. E adevărul și e foarte trist.

tumblr_n13n6cfhda1s5hrozo1_540

Nu am spus că trebuie să pari o persoană rece și fără sentimente, ci să vadă că ai și tu o viață, separată de a lui, cu propriile ocupații și proprii prieteni, propriile hobbiuri și că deși îl iubești(trebuie să știe că îl iubești), nu ești dependentă de el. E bine să îi arăți uneori părțile tale vulnerabile, dar ai grijă să nu depășești limita, pentru că bărbații pe cât se dau de puternici, pe atât le e teamă de orice fel de angajament. Pentru sănătatea relației dumneavoastră, un duș rece face bine uneori! E bine când simți că lucrurile încep să iasă de sub control, să îți iei un moment singură, tu cu tine, în care să te reanalizezi, să te reinventezi, să privști totul din retrospectivă și să gândești altfel. Să te gândești și ce e bine pentru tine. O să spui „cel mai bine pentru mine e să fiu cu el!”. Și te cred pe cuvânt. Dar oare cât vei mai fi cu el, dacă îi arăți că ești o disperată care nu poate trăi fără el și care nu îi lasă niciun pic de spațiu? Gândește-te la asta.

Ah da… și încă un adevăr dur, bărbații au nevoie de muuult spațiu și dacă se poate și să le tolerezi micile toane. Pentru tine ca femeie e o tragedie să nu vorbiți o zi deloc, sau două e deja coșmar. Însă pentru el e ceva normal și a 3-a zi va veni la tine mai drăguț ca niciodată, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și se vor mira dacă, Doamne ferește, vei încerca să le reproșezi ceva. Pentru că ei așa funcționează.

Știu că e de rahat. Nici mie nu îmi place. Însă sincer și acum repet tiparul ca să fiu clara, pentru sănătatea ta mintală și sănătatea relației tale, nu fii dependentă de el! Cum să faci asta? Fă-ți o viață. Hobbiuri, prieteni, alte activități, fără el. Arată-i că ești fericită să fii cu el și să petreceți timp împreună, că îl iubești și înseamnă mult pentru tine, dar că în același timp, ai și viața ta personală, în care faci ce îți place și în care ai propriile idei pe care le pui în practică. Fii o femeie inteligentă, de dragul tău. Pentru că dacă tu nu te iubești pe tine însăți, de ce te-ar iubi el? Dacă tu nu te respecți și te umilești, de ce te-ar respecta el? Spune-mi tu.

tumblr_mfki8ufjtx1rol0yqo1_540(sursă imagini: tumblr)

Cum se simte sufletul tau?

tumblr_oig6f0iilf1vuajbho1_500Stai pe locul din fata, cu spatarul scaunului dat putin pe spate. Esti total relaxata. Masina merge lin, pe fundal se aude una din melodiile tale preferate, iar tu te uiti pe geam visatoare si te bucuri de priveliste si de momentul in sine. Luna plina si stelele, lumineaza cerul in mod magic, iar luminile orasului in departare completeaza peisajul.

Te plimbi cu masina noaptea, pe un drum lin, cu cineva care sti ca tine la tine in stanga ta, ascultand muzica ta preferata si privesti peisajul feeric si linistit, imbratisat parca de lumina emanata de luna care te fascineaza atat de tare. Ce poate fi mai frumos de atat? Spune-mi tu, suflet trist, care ai trecut de-a lungul timpului prin toate starile posibile si ai cunoscut emotii care te-au zbuciumat. Ce poate fi mai frumos acum, decat acel decor minunat, desprins din poveste?

Ce poate fi mai frumos decat sa simti starea aceea de liniste totala, in contrast cu zbuciumul din trecut? Ce poate fi mai frumos si mai linistitor decat aceasta situatie marcata prin opozitie cu multele agitate prin care ai mai trecut? Spune-mi tu, daca poti, daca sti, daca simti, acum acea stare pe care nu vrei sa o pierzi niciodata, acea senzatie de pace si fericire. Sufletul nu ti-a mai fost atat de linistit niciodata si vrei ca totul sa ramana exact asa. Nu vrei sa pierzi starea aia minunata.

Continui sa asculti muzica aceea frumoasa pe fundal, privind luminile orasului in departare si luna. Mai ales luna. Care te fascineaza…

tumblr_o58q9dZAHR1u499i0o1_540

 

 

 

 

E atâta mister într-o singură ființă…

E atâta mister într-o singură ființă…

Luna, stele, întuneric, liniște. O liniște deplină. Cadrul perfect pentru ca sufletul să se simtă liber să cugete, să se reverse liber și fără rețineri. Gândurile plutesc în scântei, luminând întunericul. Ele și luna într-o poveste fără sfârșit. E atâta mister într-o singură ființă.

Dor, neliniște, teamă, idei, decizii, o tristețe suavă amestecată cu mister. Același mister care se ascunde într-o ființă. Nimeni nu poate măsura acel mister și nici nu-i poate ști cu exactitate sursa. Cred că nici ea nu știe sursa acelei forțe pe care o simte în ea, dar știe că e acolo, la fel de evidentă precum e luna plină pe un cer senin.

Efectele le simte…o stare de reverie imposibil de înteles, o oboseală de care nu știe cum să scape. Știe doar că trebuie să rămână ancorată în realitate și să reacționeze cel mai bine. Pentru că așa trebuie! Va ascunde misterul înlăuntrul ei, protejându-l într-o cutie a inimii de lumina obositoare a zilei. Nici ea nu înțelege misterul din ea. Poate îl intelege luna, sau întunericul din noapte. Cine știe… E atâta mister într-o singură ființă… Totul e plin de necunoscut, însă un necunoscut căruia trebuie să îi faci față.

Gheață și teamă

Despre incertitudini și nu numai

Atunci când singurătatea pune stăpânire pe tine

Una din ironiile sorții

Când ești poate prea pretențios

Gata! Am tăiat prea multe subiecte! Se vede că în capul meu e varză.. Hmm.. să încerc să mă adun. A, da. O să vorbesc despre toate acumulat.

Vaaai, deci nu știu dacă sunt singura care își pune atâtea probleme și care se încarcă aiurea emoțional, care și-o face cu mâna ei, dar mă simt taaare singură! Câteodată singurătatea asta doare. Însa așa de tare mă încăpățânez, că pur și simplu când am ocazia să schimb ceva, refuz șansa și rămân și mai singură. Însă am un argument valid pentru asta: nu voi fi cu oricine numai ca să nu fiu singură, pentru că nu aș putea, pentru că mi se pare greșit, pentru că aș fi nefericită și m-aș simți și mai singură.

12341223_543581399140859_5737531087921381218_n.jpg

Cred că voi mai fi singură muult timp de acum înainte:)) dar pur și simplu nu pot și nu vreau să fiu cu oricine. Decât să te chinui pe tine însuți și să îl chinui și pe celălalt, mai bine lași lucrurile așa. Nu mi se pare ok să faci asta. E ca și cum ți-ai bate joc de persoana respectivă și evit să mă joc cu sentimentele altora. Cum nici mie nu îmi place să se joace cineva  cu sentimentele mele, nici mie nu mi se pare corect să mă joc cu sentimentele cuiva. Nu oblig pe nimeni să suporte singurătatea și abisul din care nici eu nu știu cum să ies, nu aș putea să forțez pe nimeni să înțeleagă sentimentele incerte și complicate pe care nici măcar eu nu le înțeleg. Nu vreau să forțez pe nimeni să le facă față. Sunt o persoană foarte dificilă și uneori și mie îmi e greu să am de a face cu mine, însa asta este…cred totuși că va merita așteptarea la un moment dat.

tumblr_mva3roAQo41rpe0jco1_540

Cred că la momentul potrivit va apărea persoana potrivită care să îmi topească gheața ce îmi învăluie inima și care să îmi lipească toata bucățelele rănite la loc, vindecându-le cu iubire. Cred că îmi voi lăsa cândva râul de iubire care acum nu vrea să se reverse, să curgă liber, fără teamă. Știu câtă iubire sunt capabilă să ofer, însă pur și simplu am o piedică și nu pot să las nici măcar un strop să cadă, fără ca cineva să îmi arate mai întâi iubire. Nu pot să mai ofer fără să primesc, pentru că nu risc ca gheața care e în jurul inimii mele să îmi înghețe inima cu totul, până în adâncuri, pentru că atunci, voi fi pierdută, mă voi transforma într-adevar într-o persoană fară suflet.

Cred că evit iubirea ca să nu se întample asta, ca să îmi salvez sufletul. Însă mă întreb uneori dacă nu îi fac mai mult rău așa. Nu știu dacă e așa, nu știu dacă și când voi putea să mă simt liberă și nu știu când și cum voi scăpa de teama asta îngrozitoare de a simți. Poate într-o zi…

tumblr_o7vf5pSLmT1qaeeulo1_540.png

 

 

Error 404.

De fiecare dată când vreau să încep să scriu, am un blocaj. Stau și mă uit la foaia goală minute în șir încercând să îmi găsesc cuvintele și pur și simplu simt nevoia să scriu însă nu știu despre ce și am senzația că am atâtea idei, dar totuși nu îmi vine în minte niciuna pe care să vreau să o dezvolt în momentul respectiv.

Aș scrie despre tot și despre nimic, însă în acel nimic parcă transpun  totul și așa mă exteriorizez. Poate are sens, poate nu, însă oricum ar fi, mă simt mai bine scriind, deci asta e tot ce contează.

Blocaj de idei. Error 404.

tumblr_ms5vup19yd1reamgqo1_500

Despre ce să și scriu? Că sunt stresată pentru sesiunea care începe? Că mă simt singură câteodată dar că din cauza mea nu a altcuiva? Că mi-e dor să îmi văd părinții? Că am nevoie de o vacanță? Că am nevoie de o îmbrățișare și să fiu înțeleasă? NUU. Adică e adevărat ce am scris mai sus, dar nu voi scrie despre asta fiindcă urăsc să mă plâng.

Am devenit o dură și asa am de gând să rămân!

To be continued…

tumblr_o1628vt2Zj1u5ps8vo1_540

Lucruri pe care le-am învățat în ultimul an

  • Totul va fi bine când vei înceta să te mai plângi!! Da, așa e. Ai fi surprins ce poate face o mentalitate sănătoasă! Gândurile se transpun într-un fel sau altul în realitate, așa că ai grijă la modul cum gândești. Gândurile pozitive atrag rezultate pozitive.
  • Lucrurile nu vin de la sine. Trebuie să muncești din greu să obții ceea ce îți dorești și să îți rezolvi problemele, pentru că nu se vor rezolva singure, ci se vor agrava. Era o vorbă înțeleaptă.. „problemele nerezolvate te așteaptă după colț!”
  • Mereu e bine să găsești un echilibru între muncă și distracție. Dar una fără cealaltă, poate fi fatală pe termen lung!
  • Înainte să iei o decizie, asigură-te că te-ai gândit de două ori, că nu ai reacționat la impuls și că nu ești obosit. :)) serios!
  • Luptă să fii cel mai bun, pentru tine, nu pentru altcineva! De asemenea, nu te compara cu nimeni. Aparențele inșală…
  • Râzi în fiecare zi cât mai mult și fă-ți amintiri plăcute. Cu asta vei rămâne peste câțiva ani.
  • Păstrează amintiri! Fă multe poze și păstrează-le într-o cutie alături de bilete la concerte și orice lucru simbolic care să îți aducă aminte de momentele speciale.Vei zâmbi de fiecare dată când le vei vedea.
  • Ia lucrurile pe rând în orice faci! Problemele și sarcinile se rezolvă pe rând, nu toate deodată. Protejează-ți mintea de o harababură totală (o agendă ajută muuult în cazul ăsta)
  • Stabilește-ți o țintă și fă toți pașii necesari pentru a o atinge. Cu cât e mai înalt idealul, cu atât vor fi mai multe trepte de urcat. Dar finalul va merita tot efortul depus.
  • Mereu mergi înainte! Și cel mai important, NU UITA SĂ TRĂIEȘTI!tumblr_mgv9s99U2H1qboqlho1_540

LUCRURILE SUNT MENITE SA DISPARA

Lucrurile sunt menite sa dispara. Lucruri, persoane, situatii, care raman doar amintiri, insa sentimentele sunt cele care dispar cel mai greu; iar daca ele nu dispar, atunci ramai cu un gust dulce-amar, care te urmareste peste tot.

What is meant to be, it will be. But if something is not meant to be, no matter how strong your desire is, there is no way to change a thing.

Iar asta dragii mei, e unul din adevarurile crude ale vietii.

Tot ce putem, e sa speram la mai bine, la o primavara frumoasa, dupa o iarna nimicitoare.

A song good for this mood